În anul 2011, nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 62,8%, la o distanţă de 7,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în "Strategia Europa 2020".

Anul trecut, populaţia activă a României era de 9,86 milioane de persoane, din care 9,13 milioane de persoane persoane ocupate şi 730.000 de şomeri.

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.340‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin (1.669‰, faţă de 1.071‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul rural (1.376‰, comparativ cu 1.311‰ în mediul urban).

Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,3%.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), de 58,5%, s-a redus faţă de anul anterior cu 0,3 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (65%, faţă de 52% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (58,8%, faţă de 58,2% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,8%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 40%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,1%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,3% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 40,5% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+92.000 de persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,3%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2011, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 31,5% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau anul trecut 23,1% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (15,6%), specialiştii în diverse domenii de activitate (14%) precum şi lucrătorii în domeniul serviciilor (12,8%).

Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,6% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,8% în industrie şi construcţii, iar 42,6% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,52 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,6%), comerţ (17,9%) şi construcţii (10,4%).

Comparativ cu anul 2010, a scăzut semnificativ numărul celor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-167.000 de persoane), dar şi al celor care au lucrat în construcţii (-24.000 de persoane), în energie electrică (-11.000 de persoane), în industria extractivă şi transport şi depozitare (ambele cu -10.000 de persoane).

În anul 2011, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,2 ore pe săptămână. Aproximativ 227.000 de persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,8 ore pe săptămână. Din totalul celor ocupaţi în anul 2011, au lucrat cu program parţial 956.000 de persoane (10,5%).

În ceea ce priveşte rata şomajului, aceasta a fost de 7,4% anul trecut, în creştere faţă de anul precedent, când s-a situat la 7.3%.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,1 puncte procentuale (7,9% pentru bărbaţi faţă de 6,8% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,3 puncte procentuale (8,8% pentru urban faţă de 5,5% pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (23,7%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 8,1%, respectiv 7,3%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,1%).

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,1%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în totalul şomerilor) a fost de 41,9%.

Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (42,6% faţă de 40,9% în cazul femeilor) şi în mediul urban (44,3% faţă de 37,1% în mediul rural).

Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 15%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 63,4%.

Pe de alta parte, numarul de salariati raportat de Institutul National de Statistica la finele lunii septembrie in buletinul lunar arata ca numarul de salariati din economie a ajuns la 4,2 milioane de persoane.

In acelasi timp, la Comisia de Prognoza sunt inregistrati peste 6,1 mi lioane de salariati, pe cand la Casa de Pensii erau inregistrati la finele lunii iunie 4,8 milioane de asigurati care plateau contributii sociale.

"In acest moment, in Romania lucreaza un numar mediu de 6,179 milioane de salariati, care ii include si pe cei care muncesc la negru, potrivit anchetei AMIGO, realizata de Institutul de Statistica pe baza standardelor Biroului International al Muncii. Dintre acestia, numai 4,52 de milioane lucreaza in sectorul civil formal, insa numarul de salariati se calculeaza pe baza numarului de persoane care primesc venituri din munca", spune Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.

Inspectia Muncii numara salariatii pe baza inregistrarilor facute de angajatori intr-un soft al Registrului General de Evidenta a Salariatilor.

"Potrivit datelor inregistrate la Inspectia Muncii, numarul salariatilor activi din Romania la sfarsitul lunii octombrie era de 5.258.668, iar numarul contractelor active era de 6.276.448. Sunt date certe din rapoartele si inregistrarile intocmite de Inspectia Muncii", explica Ioana Santa, purtator de cuvant in cadrul Ministerului Muncii.

Alte date legate de numarul de salariati mai exista si la Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS), care livreaza, trimestrial, un raport care este pu blicat pe site-ul Ministerului Muncii.

Cel mai recent raport arata ca la finele lunii iunie erau inregistrati 4,8 milioane de asigurati cu contracte de munca.

"Piata muncii este extrem de complexa, iar fiecare indicator care exprima numarul de salariati are specificitatea lui. Daca la Inspectia Muncii lipsesc, de exemplu, functionarii publici, pentru ca ei nu au contracte de munca, la INS lipsesc angajatii din intreprinderile cu mai putin de 4 salariati", a mai spus Ghizdeanu.

INS explica faptul ca cei doi indicatori privind numarul de salariati - cel care arata ca sunt 6 milioane si cel care arata ca sunt 4,2 milioane - provin din cercetari diferite, care au sfera de cu prindere, metode de inregistrare si definitii diferite.

Astfel, sursa datelor pentru indicatorul care arata ca in Romania exista peste 6 milioane de angajati o reprezinta Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), care se realizeaza trimestrial, dupa un regulament stabilit la nivel european.

Ancheta se realizeaza pe un esantion aleator de locuinte, iar in esantion intra persoanele rezidente - temporar si permanent - in Romania, membre ale gospodariilor din locuintele selectate. Aici sunt inclusi toti cei care lucreaza (legal sau nu) si care primesc venituri in bani in urma activitatii desfasurate (in aceasta categorie sunt inclusi si patronii si angajatii aflati in concediul de maternitate sau de odihna).

In buletinele statistice lunare, unde sunt inregistrati 4,2 milioane de salariati, datele au caracter provizoriu si se obtin prin cercetari statistice selective, care masoara evolutia economico-sociala pe termen scurt.

Baza de sondaj o reprezinta Registrul Statistic al Intreprinderilor, gestionat de INS, care este corelat cu Registrul fiscal si actualizat pe baza bilanturilor contabile depuse la Ministerul Finantelor Publice.

ZF a mai scris de faptul ca cel mai important indicator care lipseste din bugetul pe 2012 este numarul de bugetari si structura acestora, pe ministere.

Pana la inchiderea editiei, reprezentantii Guvernului nu au raspuns solicitarii ZF privind numarul de salariati din Romania.

Sursa: Ziarul Financiar

Romania are unul dintre cele mai scazute salarii medii nete din Europa, avand in vedere ca la finele lunii septembrie a acestui an valoarea acestuia se situa la 1.464 lei (340 de euro), in crestere cu aproape 8,5% fata de perioada similara a anului anterior, fiind comparativ cu salariile minime obtinute de angajatii din Cehia (319 euro), Polonia (349 euro) sau Slovacia (317 euro).

Comisia de Prognoza mai arata ca salariul mediu net va creste cu peste 18% fata de nivelul actual pana la finalul anului 2015.

Statisticile elaborate de CNP, institutie aflata in subordonarea premierului emil Boc, in prognoza de toamna sunt folosite la fundamentarea legii bugetului pentru anul viitor si sunt utilizate in toate rapoartele oficiale ale autoritatilor.

Sursa: Ziarul Financiar

Alte modificari preconizate de Ministerul Muncii intr-un act normativ pentru stimularea ocuparii for tei de munca se refera la acordarea primelor de mobilitate si de instalare intr-un alt oras inclusiv somerilor de lunga durata, precum si posibilitatea ca angajatorii sa-si instruiasca 50% dintre salaria ti pe banii statului.

"Prin acest act normativ, se asigura accesul rapid la servicii de certificare a competen telor profesionale ob tinute de someri in contexte informale si non-formale, permi tandu-le astfel gasirea unui loc de munca potrivit competen telor reale de tinute de fiecare persoana", se spune in justificarea proiectului legislativ.

Vezi mai jos masurile pe care le con tine Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii for tei de munca:

• acordarea unei aloca tii profesionale pe perioada participarii la un program de formare profesionala, in valoare de 50% din nivelul indicatorului social de referin ta (care acum este de 500 de lei), pentru persoanele care nu beneficiaza de indemniza tie de somaj;

• acordarea de servicii gratuite de evaluare a competen telor dobandite pe alte cai decat cea formala (cu scopul de a facilita si urgenta ob tinerea unui certificat de competen te profesionale);

• relaxarea condi tiilor de eligibilitate pentru indemniza tia de somaj in cazul lucratorilor cu contracte de munca temporara sau cu timp par tial, prin stabilirea unei perioade obligatorii de cotizare la bugetul asigurarilor pentru somaj, de minimum 6 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii;

• flexibilizarea masurii referitoare la subven tionarea, din bugetul asigurarilor pentru somaj, a programelor de formare profesionala organizate de angajatori pentru proprii angaja ti, in sensul cresterii procentului beneficiarilor de la 20% la 50% din personalul angajat;

• acordarea primelor de mobilitate inclusiv somerilor de lunga durata, masura ce tinteste stimularea mobilita tii teritoriale in vederea ocuparii, prin acordarea primei de incadrare (2 X indicatorul social de referin ta) si a primei de instalare (7 X indicatorul social de referin ta);

• reducerea condi tionalita tilor de implementare a unor masuri active (acordarea serviciilor de formare profesionala persoanelor aflate in deten tie care mai au de executat cel mult 12 luni pana la ultima zi de executare a pedepsei, subven tionarea locurilor de munca pentru angajatorii care incadreaza in munca absolven ti, acordarea de credite in condi tii avantajoase);

• sprijinirea angajatorilor in vederea inserarii pe pia ta muncii a persoanelor beneficiare de venit minim garantat, prin acordarea, lunar, din bugetul asigurarilor pentru somaj, a unei sume egale cu 40% din valoarea indicatorului social de referin ta, angajatorilor care incadreaza astfel de persoane, cu obliga tia men tinerii raporturilor de munca sau de serviciu cu persoanele respective cel pu tin 12 luni.

Sursa: Realitatea.net

"Nu fac previziuni. Studiile organizatiilor abilitate arata ca sunt foarte multe asteptari ca situatia globala sa devina din ce in ce mai dificila in 2012-2013. Cred ca varful crizei inca nu a ajuns la noi, ci va fi in 2012. Suntem prudenti si este bine ca putem sti acest lucru dinainte si ca firmele au posibilitatea sa-si regandeasca afacerile, sa se reorganizeze ca eficienta a costurilor si ca nivel de servicii. Putem vedea si partea plina a paharului - este cu siguranta loc pentru inovare si pentru intreprinzatori curajosi", a declarat Stanciu la o conferinta pe tema IMM-urilor organizata de ACCA Ea anticipeaza ca vor continua, cu siguranta, falimentele, avand in vedere ca firmele nu mai fac profituri din cauza scaderii cererii, dar vorbitorii din cadrul eveni­men­tului atat din sectorul public, cat si privat, nu s-au concentrat atat pe statisticile negative, cat pe facilitatile oferite in prezent IMM-urilor si pe modalitatile de im­bunatatire a activita­tilor in acest sector.

Stanciu a adus in discutie studiul prezentat in cadrul conferintei de Oana Dasca, repre­zentant al Consiliului National pentru Intre­prinderi Private Mici si Mijlocii din Romania, conform caruia mai mult de jumatate dintre companii considera ca varful crizei va fi atins in 2012. Principalele probleme ale economiei sunt scaderea cererii interne (peste 60%), fiscali­tatea excesiva, birocratia, gradul scazut de acce­sib­ilitate a creditelor, conform raspunsurilor reprezentatilor firmelor din Romania.

Autoritatile se asteapta ca si alte companii sa se retraga din Romania, de regula filiale ale multinationalelor din industrie, in timp ce alte firme atrase in urma misiunilor economice evita sa intre pe piata romaneasca din cauza cresterii costurilor cu forta de munca, scaderii cererii interne sau a birocratiei, dupa cum a declarat Christiana Leucuta, director adjunct, Directia Generala Politici Industriale si Mediu de Afaceri, Ministerul Economiei.

"Trebuie sa ne asteptam practic la orice. Putem sa fim surprinsi oricand de astfel de retrageri. De regula, sunt filiale ale multi­nationalelor. Din pacate, se retrag o parte din investitorii mari din industrie. Este adevarat ca sunt si domenii, cum ar fi retailul, in care marile companii de pe piata continua sa deschida magazine, se extind", a raspuns reprezentanta Ministerului Economiei la intrebarea daca vor mai fi retrageri de investitori straini dupa anuntul Nokia.

Ea a amintit ca este necesara gasirea unor solutii inovative pentru a atrage cat mai multi investitori si a-i pastra in Romania. Directorul ACCA Europa de Sud-Est a mai mentionat ca domeniul care va cunoaste un boom si in Romania in anii urmatori este cel al serviciilor si cel de outsourcing.

'"Se va dezvolta industria serviciilor. Firmele ar trebui sa se orienteze catre acest sector. Nu spun acum ca producatorii ar trebui sa faca aceasta trecere, dar in perioada urmatoare chiar si pentru ei intr-o economie in care informatia circula atat de liber si in care consumatorul este din ce in ce mai informat, "pachetul de servicii" care va insoti un produs va fi aproape la fel de important ca produsul in sine", a adaugat Andreia Stanciu.

Sursa: Ziarul Financiar