În prezent, peste 2.200 de britanici au domiciliul stabil în România, iar o mare parte dintre aceştia au rămas în ţară pentru că şi-au deschis o afacere ori şi-au găsit un loc de muncă bine plătit într-o multinaţională unde au şansa de a promova mai rapid decât în ţara lor pe o poziţie de management.
Fie că e vorba de investiţii în domenii precum agricultură sau IT, în comerţ sau în piaţa de capital, România oferă o plajă largă de oportunităţi pentru străinii care vor să îşi dezvolte o afacere în România. Aproape 43.000 de cetăţeni străini din statele membre ale Uniunii Europene erau stabiliţi în România la jumătatea anului trecut, iar cei care nu sunt antreprenori lucrează, în cel mai frecvent întâlnite cazuri, pe poziţii de management în multinaţionale.
În schimb, românii care au plecat să lucreze în Marea Britanie din 2007 încoace (aproape 20.000 de persoane, potrivit statisticilor Eurostat) sunt, în general, absolvenţi de studii medii sau submedii, care s-au dus să lucreze acolo ca personal pentru curăţenie, pentru restaurant sau ca şoferi. De ce există acest decalaj?
Profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, spune că sursa acestui ecart este de natură motivaţională.
"Până la nivelul mediu de pregătire al angajaţilor, diferenţele sunt foarte ridicate între salariile din România şi cele din Marea Britanie, de aceea foarte mulţi români pleacă să lucreze acolo pentru joburi de necalificaţi. Însă pentru cei care sunt bine pregătiţi, salariile de pe poziţiile de top management sunt comparabile. De aceea, cei care vin în România pe poziţii de management au, pe lângă un salariu comparabil, oportunităţi mai mari de dezvoltare în carieră, pentru că piaţa din Marea Britanie este deja saturată, în timp ce România este o piaţă emergentă", explică profesorul Miron.
Start-up în agricultură
Agricultura, energia regenerabilă sau IT-ul sunt domeniile în care o afacere pornită de la zero în România ar avea şanse mari de reuşită, acestea fiind sectoarele în care businessurile au crescut, indiferent de cât de mult a afectat criza situaţia economiei româneşti. De asemenea, relocarea unor centre de tip outsourcing din Marea Britanie ar putea fi, din nou, o oportunitate de afaceri, având în vedere că piaţa s-a dezvoltat agresiv în ultimii ani, după ce investitorii străini şi-au dat seama că avem forţă de muncă ieftină, dar şi calificată.
Iar succesul unei idei de afaceri în acest domeniu poate fi validat şi de investitorii britanici. Spre exemplu, unul dintre englezii care au pariat pe deschiderea unui business pe piaţa locală este Richard Fox, 45 de ani. El a venit în România în august 2009 împreună cu soţia sa care în prezent lucrează în top managementul unei companii franceze. După ce a lucrat trei ani pe piaţa de vinuri din Hong Kong şi alţi zece în comerţul cu vinuri de la Londra, o piaţă de câteva miliarde de euro anual, Richard Fox a intrat în businessul local de vinuri.
"Primul magazin de vinuri l-am deschis în Londra, în 1999, după doi ani a urmat un al doilea magazin şi ulterior un bar de vinuri. Primul magazin de vinuri din România l-am deschis în luna noiembrie a anului trecut, iar înainte am lucrat în parteneriat cu un alt magazin de vinuri din zona Floreasca pentru aproape doi ani, dar având în vedere că vom mai sta în România o perioadă mai lungă, am decis să-mi deschid propriul magazin de vinuri. Dacă am magazinul meu, pot fi mai flexibil, pot să-mi import singur vinurile", a spus Fox.
În magazinul său are peste 250 de tipuri de vinuri, iar numărul acestora este în creştere.
De ce a investit în România într-un astfel de business?
"Pentru că aici este o piaţă slab dezvoltată. În Bucureşti sunt foarte puţine magazine specializate pe vinuri, iar nivelul lor de cunoştinţe este relativ scăzut. Şi este greu să vinzi un vin pe care nu l-ai gustat. În plus, dacă ne uităm la vinurile de calitate de aici, vorbim de aproximativ 30 de producători de vinuri, în timp ce în Franţa numai în regiunea Bordeaux sunt 30.000. România are însă un potenţial foarte mare pentru vinuri deoarece are exact ce îi trebuie în ceea ce priveşte poziţia geografică şi condiţii foarte bune."
Investiţii la Bursă sau într-un business în centrul Capitalei
Investitorii britanici ar putea găsi oportunităţi de investiţii mult mai bune pe Bursa de la Bucureşti, având în vedere că indicele BET, care urmăreşte cele mai importante zece acţiuni româneşti, este în prezent cu 48% sub nivelul record atins în iulie 2007. În comparaţie, indicele FTSE 100, care urmăreşte cele mai importante 100 de companii listate pe bursa de la Londra, este cu doar 6% sub maximul istoric din 2007. Bursa de la Bucureşti ar putea deveni în următorii ani una dintre cele mai importante din regiune datorită numărului mare de companii de stat din sectorul energetic care ar putea fi listate.
"Investitorii britanici ar putea găsi oportunităţi de afaceri în domeniul prelucrării şi procesării produselor agricole sau în producţia de ambalaje, în piaţa de capital sau în zona serviciilor financiare, unde britanicii sunt «jupâni»", a mai spus profesorul Dumitru Miron.
Pentru cei care nu vor să îşi investească banii pe piaţa de capital, o alternativă ar putea fi retailul, mai ales că au rămas foarte multe spaţii comerciale libere în centrul Bucureştiului. Spre exemplu, chiria unui spaţiu de 100 de metri pătraţi pe Calea Victoriei este de 3.500 de euro lunar (35 euro/mp) (potrivit spatiicomerciale.ro), în timp ce chiria medie într-un mall precum AFI Palace Cotroceni este de circa 30 de euro/metrul pătrat (potrivit calculelor ZF). Preţurile pentru închirierea spaţiilor comerciale sunt semnificativ mai reduse decât cele din City-ul londonez, unde variază între 120 - 150 de euro/mp lunar sau chiar 600 de euro/mp lunar în zona West End, potrivit datelor Cushman & Wakefield.
Englezii ar trebui să fie totuşi precauţi atunci când vin în România, pentru că nu este o piaţă uşoară. Probabil că cel mai relevant exemplu îl poate oferi în acest sens britanicul Dominic Bruynseels, cel care a condus timp de patru ani BCR, cea mai mare bancă locală, pe care a lăsat-o cu povara creditelor neperformante şi pe care nu a reuşit să o restructureze în anii de criză.
Joburi la stat sau în multinaţională
Pentru cei care nu vor să devină antreprenori, întotdeauna există varianta jobului în multinaţională. Ingineri, programatori, directori comerciali sau de vânzări sunt doar câteva dintre locurile de muncă scoase la concurs de multinaţionalele de pe piaţa locală prin intermediul companiilor de recrutare. Cunoaşterea limbii engleze este un "must-have" pentru aceste joburi, iar oportunităţile sunt multiple mai ales pentru cei care au acumulat deja ceva experienţă în Marea Britanie.
Pentru britanicii care vor o adevărată provocare în materie de job există poziţiile de CEO şi de membri în CA la companiile de stat pentru care firmele de recrutare trebuie să introducă manageri "privaţi". Loteria Română sau Metrorex sunt doar două companii de stat care vor un nou CEO care să le transforme din "vaci de muls" ale politicienilor în companii profitabile.
În plus, costul vieţii este mai redus în România, iar magazinele deschise non-stop şi activităţile sociale din marile oraşe i-au determinat până şi pe nemţi să se relocheze în România, cum s-a întâmplat în cazul unor angajaţi de origine germană care au venit să se angajeze la Microsoft România. Şi nivelul de trai poate fi mai bun în România decât în Marea Britanie: un apartament cu trei camere, de 120 mp, în apropierea parcului Herăstrău, costă 153.200 de euro plus TVA (circa 1.300 de euro/mp plus TVA), în timp ce un apartament cu două camere de 90 mp, situat lângă parcul St. James, costă 1,15 mil. lire sterline (peste 13.000 de euro/mp).
La acest material au mai contribuit Bogdan Alecu, Cristi Moga şi Andrei Chirileasa