Un nou trend în piaţa muncii: tinerii merg cu părinţii la interviul de angajare

Publicat la: 2013-09-19

Din ce în ce mai mulţi angajatori sunt surprinşi de un fenomen neobişnuit la interviurile de angajare: tinerii din aşa-numita "Generaţie a mileniului", cei cu vârsta sub 30 de ani, vin însoţiţi de părinţi la întâlnirea cu managerii de recrutare, potrivit inc.com

Citeste mai mult

Fenomenul a luat amploare în special în Orientul îndepărtat, în India sau China, dar aproape 10% dintre angajatorii din SUA au întâlnit acest trend, pe fondul crizei economice şi a dificultăţii de a-ţi găsi un job.

 

Potrivit unei analize Wall Street Journal, părinţii se implică tot mai mult în căutarea unei cariere de succes pentru copiii lor şi încearcă să îşi folosească reputaţia şi conexiunile pentru a le demonstra angajatorilor că merită să le încadreze "odraslele".

 

Un trend adiacent acestuia, scrie wsj.com, este dat de companiile care îi atrag pe părinţii angajaţilor la diverse evenimente corporatiste, cu scopul de a creşte angajamentul şi motivaţia tinerilor salariaţi.

În luna mai, gigantul Google a organizat evenimentul "Take Your Parents to Work Day," la care au participat peste 2.000 de părinţi ai angajaţilor la sediul din Mountain View.

 

Potrivit unui studiu recent realizat de PwC, 13% dintre tinerii absolvenţi îşi doresc ca părinţii lor să primească o copie a ofertelor de angajare care li se adresează. În anumite ţări din Asia sau America de Sud, procentajul este chiar de 30%.

Cati salariati bugetari mai avem?

Publicat la: 2013-09-13

Criza a taiat aproape 208.000 de posturi din sectorul bugetar, dar au existat institutii centrale unde numarul de salariati a crescut. In prezent, pe statele de salarii ale Statului exista circa 1,19 milioane de salariati. Pentru comparatie, in 1990 existau 800.000 de bugetari, varful fiind atins in 2008, cand isi gasisera un post caldut la Stat circa 1,4 milioane de romani.

Citeste mai mult




In perioada 2005-2008, cresterea numarului de bugetari a fost de 165.600. "Ajustarea inregistrata in perioada 2008-2012 s-a produs in special la nivelul autoritatilor executive locale, invatamantului preuniversitar, sistemului sanitar, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Agriculturii. Este posibil ca o parte din aceste reduceri sa se regaseasca in externalizarea unor servicii explicabila prin cresterea  semnificativa a cheltuielilor cu bunuri si servicii, mai arata Consiliul Fiscal in raportul pe 2012. In aceeasi perioada insa au fost inregistrate cresteri la nivelul Secretariatului General al Guvernului (+3.899), Ministerul Muncii (+1.820), Ministerul Justitiei (+1.789) si Ministerul Economiei (+1.475)", se arata in Raport.

Partea proasta e ca nici angajarea la Stat cu zecile de mii nu a dus la imbunatatiri calitative a muncii prestate si nici la ameliorarea calitatii relatiei cu contribuabili. Asa cum nici concedierile nu au indreptat munca intr-o directie superior calitativa decat in mica masura.
 

  • Daca in anii anteriori, ritmul de reducere a numarului de angajati din sectorul bugetar a fost unul sustinut, anul 2012 a fost caracterizat de o incetinire puternica a acestuia in pofida mentineri regulii de inlocuire de 1 la 7 a personalului iesit din sistemul public. (Consiliul Fiscal)


Comparativ cu anul precedent, numarul de salariati s-a diminuat in anul 2012 cu 9.894 de
persoane, in principal ca urmare a reducerilor operate la nivelul administratiei executive locale (-9.653 de angajati).

 

  • Sunt prea multi sau prea putini? Depinde de care parte a usii te afli....

"Discutia vizand numarul de bugetari e foarte complexa: sunt putini sau sunt multi?  Daca ne uitam ca procent in total populatie, de pilda numarul de bugetari la mia de locuitori, am putea concluiziona in mod eronat ca sunt prea putini bugetari", a afirmat luni Ionut Dumitru, seful Consiliului Fiscal si economistul sef al Raiffeisen Bank, la o conferinta desfasurata la BNR.

Trebuie sa ne uitam la ponderea numarului de bugetari in total numar contribuabili, suntem in topul tarilor europene, alaturi de Danemarca, Norvegia si Finlanda. Desi s-au facut concedieri, desi au mai plecat oameni din sistem, au ramas inca prea multi, raportat la numarul de contribuabili", a mai spus Dumitru, adaugand ca Romania se confrunta si cu o evaziune foarte ridicata, cu peste doua milioane de romani muncind la negru

In comparatie cu alte tari europene, pozitia Romaniei in termeni de factura de salarii in sectorul bugetar ca procent in total venituri incasate s-a ameliorat pe fondul masurilor de consolidare fiscala de la jumatatea anului 2010. Daca in 2010 ponderea cheltuielilor cu salariile ne plasa in prima jumatate a clasamentului, in 2012 datele conform standardelor ESA95 pozitioneaza Romania pe o pozitie mai favorabila, insa cu cheltuieli mai mari decat economii comparabile, precum Ungaria, Republica Ceha sau Slovacia.

 

  • Cat se castiga la Stat- mult sau putin fata de privat?





O comparatie statistica, ar arata ca: 0,1% dintre bugetari castiga sub salariul minim, fata de 6,8% in privat. Sau ca 60% dintre bugetari iau intre 1500-4000 de lei, fata de 28% in privat.


"In continuare administratia publica are venituri mai mari decat sectorul privat, in medie. Trebuie remarcat ca in 2010, la 2 ani dupa recesiune Sectorul Public, chiar si invatamantul, avea venituri in medie mai mari decart in sectorul privat. Dupa cresterile salariale din 2013, situatia a revenit la "normal"", scrie Florin Citu pe Facebook, comentand graficul de mai sus.

Distributia numarului de salariati dupa salariile brute realizate pe forme de proprietate arata ca:
 

  • in sectorul de stat, 0,1% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 19,2% au realizat salarii brute cuprinse intre 671 - 1500 lei, 67,4% intre1501 - 4000 lei, 11,6% intre 4001 - 8000 lei si 1,7% peste 8000 lei;
  •  
  • in sectorul mixt majoritar de stat, 2,6% dintre salariati au avut realizari la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 21,9% au realizat salarii brute cuprinse intre 671 - 1500 lei, 60,4% intre 1501 - 4000 lei, 12,3% intre 4001 - 8000 lei si 2,8% peste 8000 lei;
  •  
  • in sectorul mixt majoritar privat, 1,0% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 26,1% au realizat salarii brute cuprinse intre 671 - 1500 lei, 58,5% intre 1501 - 4000 lei, 11,7% intre 4001 - 8000 lei si 2,7% peste 8000 lei;
  •  
  • in sectorul privat, 6,8% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 59,5% au realizat salarii brute cuprinse intre 671 - 1500 lei, 28,1% intre 1501 - 4000 lei, 4,4% intre 4001 - 8000 lei si 1,2% peste 8000 lei;
  •  
  • in sectorul cooperatist, 19,5% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 64,2% au realizat salarii brute cuprinse intre 671 - 1500 lei, 14,5% intre 1501 - 4000 lei, 1,7% intre 4001 - 8000 lei si 0,1% peste 8000 lei;
  •  
  • in sectorul obstesc, 11,8% dintre salariati au avut realizari la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 39,3% au realizat salarii brute cuprinse intre 671 - 1500 lei, 38,8% intre 1501 - 4000 lei, 8,6% intre 4001 - 8000 lei si 1,5% peste 8000 lei;
  •  
  • in intreprinderile cu capital integral strain, 1,6% dintre salariati au avut realizari sub si la nivelul salariului de baza minim brut pe tara, 45,5% au realizat salarii brute cuprinse intre 671 - 1500 lei, 37,9% intre 1501 - 4000 lei, 10,8% intre 4001 - 8000 lei si 4,2% peste 8000 lei;

Angajati mai scumpi, in 2013. Costul orar al fortei de munca a crescut cu 6% fata de anul trecut, cel mai mult in cazul bugetarilor

Publicat la: 2013-09-03

Costul orar al fortei de munca in forma ajustata in functie de numarul zilelor lucratoare a crescut in trimestrul al doilea cu 4,01% fata de primul trimestru si cu 5,97% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, iar in forma bruta avansul a fost de 3,94%, respectiv 5,99%, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

Citeste mai mult

"Fata de trimestrul I 2013, costul orar al fortei de munca (in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare) a crescut in toate activitatile economice, cu exceptia constructiilor (-1,28%). Cele mai semnificative cresteri s-au inregistrat in industria extractiva (15,97%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (14,22%) si intermedieri financiare si asigurari (10,37%)", se arata intr-un comunicat al INS.
 
Cheltuielile salariale cu forta de munca au crescut cu 3,99% in forma ajustata, iar cele non-salariale au inregistrat un avans de 4,07%, in timp ce in forma bruta cresterile pe cele doua componente au fost de 3,92% si 4%.
 
Pe principalele activitati economice, cele mai mari cresteri ale costului orar al fortei de munca in forma ajustata, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, au fost consemnate in administratie publica (16,91%), invatamant (15,25%), sanatate si asistenta sociala (13,92%) si activitati de spectacole, culturale si recreative (13,44%), ca urmare a actualizarii legislatiei de salarizare a personalului platit din fonduri publice.
 
Scaderi s-au inregistrat in tranzactii imobiliare (-0,84%) si in informatii si comunicatii (-0,87%).
 
"Cresterea fata de acelasi trimestru al anului precedent - indici in forma ajustata dupa numarul zilelor lucratoare - pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forta de munca a fost de 5,97%, iar pentru indicii in forma bruta (neajustata) de 5,99%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a inregistrat cresteri similare (5,97%, respectiv 5,98%)", mai mentioneaza comunicatul.

UE risca sa ramana in noiembrie fara fonduri pentru actiunile in favoarea angajarii tinerilor

Publicat la: 2013-05-16

Parlamentul European a considerat miercuri drept "inacceptabile" conditiile impuse de statele membre UE pentru o crestere a bugetului in 2013 si a avertizat ca nu vor mai exista fonduri disponibile in noiembrie pentru a finanta actiunile in favoarea angajarii tinerilor.

Citeste mai mult

"Pozitia statelor este imposibil de sustinut, deoarece din noiembrie nu vom mai avea 2,5 miliarde de euro pentru a finanta actiunile Fondului Social European", a afirmat eurodeputatul conservator francez, Alain Lamassoure, negociator al Parlamentului European.

Bugetul european aprobat in februarie de liderii europeni pentru perioada 2014-2020 prevede 960 de miliarde de euro in credite de angajament si 913 miliarde in credite de plata. O suma de sase miliarde de euro ar trebui sa finanteze actiuni in favoarea angajarii tinerilor. Dar compromisul la care au ajuns liderii UE ar trebui sa fie aprobat si de Parlamentul European, care il considera insuficient.

Presedintele francez, Francois Hollande, si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au pledat miercuri, in cadrul unei intalniri la Bruxelles, pentru un acord rapid cu Parlamentul European, pentru a putea anticipa primele finantari prevazute pentru 2014, in scopul de a demara in iunie sau iulie primele actiuni in favoarea angajarii tinerilor, informeaza Mediafax.

Somajul in randul tinerilor din Grecia a crescut in luna februarie pentru prima data peste nivelul de 60%, reflectand recesiunea puternica a economiei elene, dupa ani de masuri de austeritate cerute de creditorii internationali ai guvernului.

BNR este îngrijorată de ameninţarea unor plecări „în masă“ ale specialiştilor din România

Publicat la: 2013-05-16

Uniunea Europeană este departe de a asigura o omogenitate economică şi socială în acest moment şi este posibil să apară ameninţarea unor plecări „în masă“ ale specialiştilor din ţările unde câştigurile sunt mai mici, fenomen care se conturează în cazul României în domeniul medical, potrivit lui Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.

Citeste mai mult

„Când ai o Uniune care presupune şi libertatea de mişcare şi libertatea de căutare a locurilor de muncă, ea presupune, de obicei, o anumită omogenitate socială şi economică. Uniunea Europeană este în acest moment departe de a asigura o omogenitate socială şi economică. Reprezintă un deziderat şi nu o stare de fapt. Dacă nu ne apropiem rapid de omogenitate, având această libertate a forţei de muncă, pentru ţările unde se plăteşte mult mai puţin va apărea o ameninţare. A şi apărut în domeniul medicilor, este posibil să apară şi în alte domenii, ameninţarea unei plecări în masă“, a declarat Olteanu la conferinţa „România în tabloul de bord al UE“.
 
  Este pentru prima dată când un oficial din BNR critică proiectul Uniunii Europene, prin prisma gradului de omogenitate economică şi a riscului plecării în masă a specialiştilor din anumite domenii.
 
În România aproximativ 40.000 de medici au drept de liberă practică, numărul acestora scăzând an de an. Datele Colegiului Medicilor citate de Consiliul Investitorilor Români arată că peste 14.000 de medici au plecat din ţară din 2007 până în prezent, iar anul trecut numărul acestora s-a ridicat la peste 2.400. Studii derulate de FIC şi CMR realizate în 2011 şi 2012 arată că 64% din studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România, respectiv 60% din medici intenţio­nează să plece în străinătate.