Firmele vor primi aceste ajutoare dacă se angajează că vor păstra angajaţii existenţi la data depunerii cererii de finanţare şi că vor crea, până la finalizarea investiţiei, cinci locuri de muncă, pentru ajutoarele de maxim 100.000 euro, respectiv şapte locuri pentru sumele cuprinse între 100.000 şi 200.000 euro. Dintre acestea, cel puţin două, respectiv trei locuri de muncă trebuie să fie acordate unor persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni. Firmele trebuie să menţină aceste posturi încă trei ani de la finalizarea investiţiei.

În plus, IMM-urile trebuie să nu mai fi primit ajutoare de minimis pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (anul fiscal în curs şi 2 ani anteriori) sau, în cazul în care au beneficiat de acestea, suma să nu fi depăşit plafoanele menţionate.

Acestea vor prezenta un plan de investiţii pentru care solicită finanţarea, cu evidenţierea cheltuielilor eligibile, precum şi un studiu tehnico-economic din care să rezulte viabilitatea proiectului de investiţii şi eficienţa economică a întreprinderii solicitante în următorii trei ani de la finalizarea investiţiei.

IMM-urile trebuie să fie fără datorii la bugetul de stat şi să nu se afle în proceduri de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională sau lichidare.

Ajutoarele de minimis, totalizând 400 milioane lei (100 milioane euro), se vor acorda IMM-urilor pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi, ca fonduri nerambursabile, în cuantum de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru finanţare. Ajutoarele trebuie să se încadreze într-un plafon maxim de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul firmelor care au activitate în domeniul transportului rutier, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern.

Schema pentru emiterea de acorduri pentru finanţare va fi derulată din acest an până la 30 iunie 2014, cu posibilitatea prelungirii, iar plata ajutorului de minimis se efectuează în perioada 2014-2016, în limita bugetului anual alocat schemei. Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste fonduri aproximativ 1.000 de IMM-uri.

Statul a mai acordat ajutoare de minimis pentru IMM-uri în cadrul unei scheme de 100 milioane euro pentru perioada 2007-2011, care a fost epuizată integral în 2010 prin aprobarea a 905 proiecte. Dintre acestea s-au realizat 821 de proiecte, beneficiind de ajutoare de 371,29 milioane lei din totalul disponibil de 397,17 milioane lei (100 milioane euro).

Ajutorul de minimis se plăteşte după efectuarea cheltuielilor eligibile aprobate prin acordurile pentru finanţare şi verificarea de către angajaţii Ministerului de Finanţe a respectivelor cheltuieli.

Ajutorul de minimis se acordă sub formă de fonduri nerambursabile de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni Generale, măsurile de sprijin acordate nefiind supuse obligaţiei de notificare şi autorizare de către Comisia Europeană.

IMM-urile sunt definite ca societăţi comerciale cu un număr mediu de personal până la 249 raportat în anul anterior şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro.

Legea nr. 6/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 107, din 22 februarie 2013 si, conform normelor de tehnica legislativa, a intrat in vigoare la 3 zile de la publicare, adica luni, 25 februarie. Actul normativ pastreaza nivelul contributiilor sociale obligatorii la pensii si somaj la aceeasi valoare ca in 2012.

Contributii la pensii

Astfel, exact ca anul trecut, cotele de contributie de asigurari sociale pentru 2013 sunt:

• 31,3% pentru conditii normale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 20,8% datorate de angajatori;
• 36,3% pentru conditii deosebite de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 25,8 % datorate de angajatori;
• 41,3% pentru conditii speciale de munca, datorate de angajator si angajati, din care 10,5% datorate de angajati si 30,8% datorate de angajatori.
•  

Legea mai stabileste ca, in cota de contributie individuala de asigurari sociale, este inclusa si cota de 4% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Va reamintim ca anul trecut aceasta cota se situa la valoarea de 3,5% din CAS datorat de angajat.

"In anul 2013, pentru plata drepturilor la domiciliul beneficiarilor, cheltuielile pentru transmiterea si achitarea drepturilor finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat si a celor din bugetul asigurarilor pentru somaj se stabilesc prin aplicarea coeficientului de 1% asupra sumelor platite si se suporta din bugetul din care se finanteaza dreptul respectiv", mai prevede actul normativ citat. Trebuie sa stiti ca initial, cand legea era in faza de proiect, coeficientul fusese redus fata la 0,9%. Parlamentarii au revenit insa asupra prevederii si au mentinut coeficientul la 1% din sumele platite, cat a fost si anul trecut.

De asemenea, legea bugetului asigurarilor sociale  mai stabileste ca, in anul 2013, tariful pentru un talon de plata la domiciliul  beneficiarilor, in situatia  in  care  acestia au optat pentru plata in cont curent sau in cont de card, este de 2,15 lei si se suporta din bugetul din care se finanteaza dreptul respectiv. In legea bugetului asigurarilor sociale de anul trecut, nu exista nicio asemenea prevedere.

Somaj

Nici contribuatiile la somaj nu sunt modificate comparativ cu anul 2012. Si in acest an, cotele sunt stabilite la nivelul de:

• 0,5% - contributia datorata de angajatori;
• 0,5% - contributia individuala.

De asemenea, angajatorii mai datoreaza o contributie de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, cuprinsa intre 0,15% - 0,85%, precum si o contributie de 0,25% pentru la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.

In schimb, prin legea bugetului de asigurari sociale pentru 2013, Guvernul a sistat acordarea de credite in conditii avantajoase si fonduri nerambursabile pentru crearea de locuri de munca in acest an.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor de somaj permitea, prin art. 86, ca, pentru infiintarea si dezvoltarea de IMM-uri, unitati corporatiste, asociatii familiale sau PFA-uri care sa creeze locuri de munca, sa poata fi acordate credite pentru investitii, pentru o perioada de maxim 3 ani, cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. In cadrul acestei facilitati, creditele se acordau pe baza unor studii de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri ce urmau sa fie create.

De asemenea, tot pentru crearea de locuri de munca, art. 86^1 din Legea somajului prevedea chiar si acordarea de fonduri nerambursabile. Vizate de aceasta masura erau atat intreprinderile mici si mijlocii si unitatile cooperatiste (car sa incadreze in munca pe perioada nedeterminata someri pe care sa ii mentina in activitate cel putin 4 ani), cat si asociatiile familiale ori PFA infiintate de someri.

"In anul 2013 nu se acorda credite in conditii avantajoase, respectiv fonduri nerambursabile prevazute la art. 86  si 86^1 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru  somaj  si stimularea ocuparii fortei de munca, cu  modificarile si completarile ulterioare", stabilesc insa reglementarile din Legea bugetului asigurarilor sociale pentru acest an.

Sanatate

In ceea ce priveste CASS, Legea  nr. 5/2013 cu privire la bugetul de stat pentru 2013, publicata in Monitorul Oficia nr. 106, din 22 februarie si aplicabila din 25 februarie, mentine nivelul contributiei la sanatate la nivelul din 2012, si anume:

• 5,2% pentru cota datorata de angajatori, prevazuta la art.258 din Legea nr.95/2006;
• 10,7% pentru cota datorata de persoanele prevazute la art.259 alin.(6) din Legea nr.95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
• 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse.
•  

Creste salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale

Legea bugetului asigurarilor sociale conceput pentru 2013 majoreaza cu peste 100 de lei castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

In timp ce in 2012 acest castig salarial era 2.117 lei, in 2013 el va creste pana la 2.223 lei.

In aceste conditii si cuantumul ajutorului de deces se va majora tot pana la 2.223 lei, in cazul asiguratului sau pensionarului.

In schimb, in cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces va fi in 2013 de 1112 lei , fata de 1059 de lei, cat era anul trecut.

Stimulentul de insertie este acea suma de bani pe care statul o acorda parintilor care, desi aflati in concediul de crestere a copilului, se hotarasc sa se intoarca la serviciu inainte de incheierea concediului. Mai exact, potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 111/2010, actul normativ care reglementeaza regimul juridic de acordare a stimulentului de insertie, suma se acorda "persoanelor care, in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului, obtin venituri supuse impozitului". Este vorba de acele impozite prevazute de Codul Fiscal, adica venituri rezultate din salarii, din activitati independente sau din activitati agricole.

OUG nr. 111/2010 stabileste, totodata, ca de stimulent beneficiaza oricare dintre parintii firesti ai copilului, persoanele care au adoptat copilul, cele carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care au copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, precum si persoana care a fost numita tutore.

Un aspect important stabilit de actul normativ este ca angajatorul NU poate concedia salariatul care se afla in plata stimulentului de insertie. Mai mult chiar, conform normelor, aceasta interdictie se poate extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate.

In momentul de fata, cuantumul lunar al stimulentului de insertie este de 1 ISR (indicator social de referinta), adica de 500 lei. 

Noutati in ce priveste acordarea stimulentului de insertie

Reglementarile privind acordarea stimulentului de insertie au fost modificate semnificativ la sfarsitul anului 2012, prin Legea nr. 166/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 699, din 11 octombrie 2012.

Concret, o modificare importanta este aceea ca parintele va primi stimulentul de insertie pentru fiecare nastere sau adoptie, in conditiile in care vechile prevederi stabileau ca acest drept se acorda doar pentru primele 3 nasteri.

"Art. 9. - (1) Concediul si indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1), art. 5 si 6, precum si stimulentul de insertie prevazut la art. 7 se cuvin pentru fiecare dintre nasteri sau, dupa caz, pentru fiecare dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2)" - prevederea actuala

 

Schimbarile operate de actul normativ au fost confirmate, pentru AvocatNet.ro, si de Catalina Mircea, Senior Partner SCA Mircea si Asociatii, aceasta aratand ca legiuitorul a adus modificari inclusiv cu privire la posibilitatea ca parintele sa beneficieze de stimulentul de insertie incepand cu drepturile cuvenite lunii octombrie 2012, cu aplicabilitate si in anul 2013.

Astfel, in baza prevederilor instituite de Legea nr. 166/2012, avocatul Mircea si Asociatii distinge urmatoarele situatii de acordare a stimulentului, in functie de durata concediului de crestere a copilului pentru care a optat parintele:

• Persoana care a optat pentru concediul de crestere a copilului in varsta de pana la 1 an, in situatia in care obtine venituri impozabile inainte ca minorul sa implineasca varsta de 1 an, la cerere, va beneficia de stimulentul de insertie, pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani.
•  
• Persoana care a optat pentru concediul de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani, are dreptul sa primeasca stimulentul de insertie in situatia in care realizeaza venituri supuse impozitarii, dupa implinirea de catre copil a varstei de 1 an, pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre acesta a varstei de 2 ani.
•  
• In cazul copilului cu handicap, stimulentul se acorda oricand, pe toata durata, parintelui indreptatit, pana la implinirea varstei de 3 ani de catre copil.
•  

"Optiunea beneficiarului, de a alege intre perioada de 1 an, respectiv 2 ani, de concediu pentru cresterea copilului, se exprima in scris, pe baza de cerere si nu mai poate fi schimbata pe parcursul acordarii drepturilor", puncteaza avocatul Mircea si Asociatii.

Important! In cazul persoanelor care beneficiaza de indemnizatia lunara si solicita dreptul la stimulent de insertie, plata indemnizatiei lunare se suspenda.

Ce acte trebuie sa depui pentru a beneficia de stimulentul de insertie?

"Pentru a primi stimulentul de insertie este necesar ca parintele care a beneficiat de concediul de crestere a copilului sa depuna o cerere de acordare a stimulentului de insertie, la Primaria comunei, orasului, municipiului sau sectoarelor in cazul Municipiului Bucuresti, aflate in raza domiciliului sau resedintei solicitantului, impreuna cu actele doveditoare ale situatiei de fapt in care se afla", a precizat Catalina Mircea.

Concret, dreptul la stimulent de insertie, se acorda pe baza de cerere scrisa insotita in mod obligatoriu de urmatoarele documente:

• copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de catre persoana care primeste documentele;
• actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicita dreptul;
• actele doveditoare care sa ateste indeplinirea perioadelor de concediu pentru cresterea copilului;
• dovada eliberata de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
• dovada privind suspendarea activitatii pentru perioada in care se solicita concediul pentru cresterea copilului;
• orice alte documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de eligibilitate

Beneficiarul este obligat sa comunice in scris primariei orice modificare intervenita in situatia sa, de natura sa determine incetarea sau suspendarea platii drepturilor, in termen de 15 zile lucratoare de la aparitia acesteia.

In ce conditii se poate pierde dreptul la stimulentul de insertie?

Potrivit Catalinei Mircea, dreptul la plata stimulentului de insertie inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care:

• copilul a implinit varsta de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;
• beneficiarul nu mai realizeaza venituri supuse impozitului si nici nu se afla in concediul pentru cresterea copilului;
• a avut loc decesul copilului.
•  

Atentie! Din punct de vedere fiscal, pentru dreptul la stimulentul de insertie nu se datoreaza impozit si nici contributiile sociale obligatorii stabilite de lege.

--------

Acte normative care au operat modificari la nivelul modalitatii de acordare a stimulentului de insertie:

• Legea nr. 166/2012 (cel mai recent si aplicabil in momentul de fata)
• HG nr. 1291/2012
• OUG nr. 124/2011

Conform ultimelor date publicate de Eurostat, la nivelul lui 2010, salariul mediu lunar brut era de 474 de euro în România, în timp ce în Germania acelaşi indicator înregistra 3.500 de euro, iar în Marea Britanie, Finlanda şi Suedia în jur de 3.200 de euro. Cele mai mici salarii medii brute lunare s-au înregistrat în ţările est europene, în Bulgaria (363 euro) şi în România.

Salariul mediu net pe economie a ajuns la valoarea de 1.513 lei pe lună în 2012, valoarea acestuia fiind de patru ori mai mare decât cea înregistrată în urmă cu zece ani. Salariul mediu pe economie este puternic influenţat de evoluţia ratei inflaţiei: astfel, în timp ce salariul mediu net a crescut cu 300% în perioada 2002- 2012, inflaţia a cunoscut un procent de creştere de peste 100% în aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, creşterea salarială reală a salariului mediu net pe economie a fost de 200%, având în vedere că preţurile s-au dublat în ultimii zece ani.

Salariul mediu este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei economii, acesta fiind unul dintre factorii decisivi pentru investitorii care vor să îşi deschidă o facilitate de producţie sau un centru de servicii în România. În plus, salariul mediu pe economie are o importanţă majoră pentru că evoluţia acestuia este luată în considerare atunci când se calculează pensiile.

Studiul releva si concluzii legate de cum se impaca visurile studentilor cu realitatile din piata muncii.
In acest moment, doar 6% dintre angajati lucreaza sau au lucrat in marketing, 6% in relatii publice si doar 5% in HR (resurse umane).

Paradoxal, desi sunt la coada listei de joburi, joburile in productie/ industrial sunt primele in topul locurilor de munca actuale (22%). Visul devine realitate numai cand vine vorba de vanzari, domeniu in care in acest moment au experienta de lucru 22% dintre angajati.

Cum stam la capitolul experienta?

Studiul citat mai arata ca in Romania avem de a face cu o piata matura, in care in majoritatea domeniilor experienta angajatilor este de peste 3 ani.

Sunt totusi cateva domenii in care predomina angajatii cu experienta sub 3 ani, printre acestea numarandu-se si marketing-ul, unde 6 din 10 specialisti nu au depasit inca acest prag.

De asemenea, aceeasi tendinta se intalneste si in domeniul colectarii de creante, trade marketing, sau consultanta.

”Sunt domenii care au aparut in ultimii ani, relevante pentru situatia economica actuala, care necesita expertiza noua, si abia acum se formeaza specialisti in aceste arii profesionale. In acelasi timp, sunt domenii in care au fost preferati specialisti cu mai putina experienta in detrimentul specialistilor cu o maturitate de lucru mai mare, din motive de eficientizare a costurilor, acesta ar putea fi cazul consultantei”, a declarat Ioan Simu, director general la Mercury Research.

”In cazul marketing-ului, angajarea de forte proaspete poate fi explicata prin orientarea companiilor, in general, in directia serviciilor de marketing care a fost mai evidenta in ultimii ani, precum si o mai mare deschidere a companiilor mici si mijlocii catre astfel de activitati”, a adaugat Simu.

Daca in 2011, doua treimi dintre angajati doreau sa isi schimbe locul de munca, in 2012, situatia a fost usor diferita, numarul acestora scazand la 57%. De asemenea, in 2012 un numar mai mare dintre cei care isi cautau un loc de munca au optat pentru contactarea directa a companiei, pentru a verifica oportunitatea unui loc de munca (39% fata de 29% in 2011).

Calatoriile in interes de serviciu incep sa devina o bariera in alegerea locului de munca, in 2012 mai mult de un sfert dintre respondenti (27%) nefiind dispusi sa-si asume astfel de atributii, procent in crestere fata de 2011 (17%).

Ce asteptam de la angajatori

O conditie importanta pentru angajati care a reiesit din discutiile de tip focus grup in prima parte a studiului si validata cantitativ de etapa a doua este respectarea conditiilor contractuale de catre angajator, aceasta aflandu-se in topul conditiilor pe care potentialii angajati le asteapta de la angajator intrunind un scor de 7.3 puncte, dupa salariu (15 puncte) si siguranta locului de munca (8.5 puncte).



Studiul ”Cei mai iubiti angajatori din Romania” se realizeaza anual, cu scopul de a contribui prin informatiile si analizele pe care le ofera la optimizarea interactiunii dintre potentialii angajati si angajatori.

Studiul a constat in evaluarea cantitativa a 4.162 de respondenti din mediul urban si a acoperit o plaja larga de pozitii din diverse arii profesionale si sectoare economice. A fost elaborat impreuna cu 18 manageri de HR din companii de top din Romania si au fost evaluate 138 de companii. Esantionul selectat este reprezentat de studenti, muncitori si specialisti cu studii medii, specialisti cu studii superioare, middle manageri si top manageri.

La initiativa Danone Romania, companiile reunite de Inspire Business pentru participarea la studiul realizat de Mercury Research au fost: Pfizer, Ursus, HP, Mercedes Benz, Avon, EMAG, GSK, JTI, BCR, Bosch, Bergenbier, Adrem Invest, AIMS, Target, InnerLook, Valoris Center, BestJobs, Professional, EuCom.